SUNETELE CARE CAD
Intrebarea este : unde se termina sunetul si începe zgomotul sau dacă din zid cade o caramida cu tencuiala isi mai păstrează aceasta notiunea de perete ori e doar o caramida murdara de cerneala poetului.
Urma defineste si insoteste celula întregului cu patru laturi confuze ce păstrează in derma imaginile columnice. Imi aminteam des de abatele meu chel cu ochii mari, ce cauta nebun in grădina hartiile vanturate din cos, pentru a recanta melodia. Se uita in urma sa nu fi pierdut ceva.
Darul urechii ca si al nasului sau al inimii este acela de a fi un vas de comunicare cu oricare dintre aceste functii pot schimba sensul lor, unda comunicării pastreaza distinctia ce propulseaza informatia. Asta este una din formulele ce motiveza gestul actiunii.
Am ales urechile ca palnii de captare si lemnul, cutii de rezonanta iar firele, coarde de vibrare in toate sensurile pe vertical si orizontal, prin simpatie.
Numeric, subliniez cele trei unităţi generatoare de rezultat. Un sens matematic este atunci când funcţia dintre unităţi devine o unitate distincta, este nevoie de o a treia unitate pentru a gasi un rezultat. Intodeauna am numit deseu ce nu am putut înţelege ca viul se afla in fie ce modular. O trimasura asigura recompunerea formei innoind-o dar si aminteste de crearea acestuia. Astfel gasim osia celor doua unitati. El pana la nesfarsit se poate recompune intr-un întreg. Elementul cazator aminteste de sensul in care samanta ca unitate de reproducere pastreaza informatia si reincepe viata. Asemenea se petrece in cazul sunetului cazator ori a unitatii eliminate dintr-o creatie. Insamantam cu sunet, sunetul care se naste. Cantam samanta pentru a culege pomul. Atunci cand nu va mai cadea nimic, se va termina totul.
Acţiunea cu HAINA DE SFINȚI,“Drumul crucii” – lucrare care face parte din proiectul “Arta în afara galeriei”
Acţiunea cu haina de chip subliniază un transfer al imaginii în zone diferite de percepţie a sacrului. Acest gest îşi găseşte sensul în interacţiunea prin imagine cu oamenii dintr-un anumit loc. Este un mesaj subliminal, prin mişcarea dată şi reflecţie în obiectul purtat ca element de citire, de ”aducere la cunoştinţă”. Tot prin efectul de transfer, modulul celular al întregului oferă imaginea, în mesaj de chip ca dar şi, în acelaşi timp, îşi poartă efectul de captare, citire sau înregistrare a imaginii întâlnite, cu o atenţie specială acordată oamenilor.
Un alt sens este acela al împachetării spirituale prin această haină -”cruce”, prin care se compune armura ca halo impenetrabil faţă de elementul străin. Ca o asemănare cu visul globului protector din copilărie.
Obiectul-haină este compus din două elemente distincte: orizontala şi verticala. Trupul, gluga până la genunchi, creează verticala “cer”, compusă din forme modulare,“celule” ale întregului, cu imagini diferite de sfinţi, inspirat din lucrarea “Icoana tuturor sfinţilor”. Mâinile, “mânecile” hainei, creează orizontala ”pământ”, realizată tot din componente modulare, cu imagini fotografice de mal/pământ. Cele doua elemente distincte creează o cruce, care constituie un habitat al omului ca şi chip – o cruce, casa purtată.
Modulele de lemn pictat şi colat foto sunt compuse într-un întreg de haină, cu o armătură de sfori, trecută prin fiecare latură de modul, plachetă din lemn, realizând pe dosul pătratului de lemn de brad o cruce distinctă din întretăierea cusăturii de sfoară. Luciul de oglindire de pe suprafaţa plăcuţelor pictate creează un mozaic de raze în reflecţie, compunându-i aura.
Muzica hainei e redata de sunetul atingerii orizontalei de verticală, anunţând sensul mişcărilor. Clinchetul rezultat din atingerea modulelor de lemn trimite la partea lirică a cântului de toacă. Atingerea a două sau mai multe plachete îşi găseşte răspuns în tot întregul, prin simpatie. Această acţiune stă la baza unei serii de sensuri constructive în comunicare, legate într-o formă de expresie ritualică.
Melcul – casa în mişcare, crucea logaritmică;
Casa vie – mesaj şi comunicare constantă;
Armura – iubirea ca protecţie sau aură,
lumină nestinsă; Mişcarea – perpetuă stare de veghe;
Omul împachetat – chip în stare latentă;
Haina arbore – tulpina cu două crengi lucrătoare;
Muzica – chemare sau mesaj de întâmpinare;